expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

sâmbătă, noiembrie 6

N-ar fi fost adevarat.

N-ar fi fost adevarat daca el n-ar fi avut dreptate. Nu putea sa fie adevarat. Faptul ca o parasise si nu tinea la ea. Ea nu putea accepta asa ceva. Sau asa credea ea. Oricat ar fi putut sa o faca, nu-l putea crede. Isi ridica brusc privirea cand auzi pasi. Doi tipi se apropiau de ea. Era seara si ii era teribil de frica. "Ce faci papusa? Nu te-a mai vrut iubitul si hoinaresti pe strazi?". Ce ar fi putut sa le zica idiotilor astora doi care pretindeau ca o cunosc? Un oftat ii scapa fara sa vrea din suflet. Frica o facea sa tremure si mai mult decat pana atunci. "N-aveti altceva mai bun de facut?" De unde atat curaj sa mai spuna si asta? Glasul ei, caci sigur era glasui ei, sunase de parca ar fi iesit dintr-o cripta. "I-auzi ba. Papusa asta mai are si tupeu". Tipul celalalt, un fel de stalp negru; pentru ca asa parea din unghiul de unde il privea ea, nu spusese nimic, pana acum. "Mihai, termina. Nu fi idiot. Las-o in pace. Hai sa mergem. Nici macar n-o cunoastem." "Auzi bai Andrei, ce-ai ajuns? Sa-i iei apararea unei necunoscute? Da-o naibii nu vezi in ce hal e. Incercam si eu sa ii ridic moralul." "Cum? Sa o sperii si mai tare decat e?" Ar fi vrut sa fuga. Nu stia unde. Pentru ca nu stia nici macar unde era. Stia doar de ce ajunsese aici. Vroia sa sara de pe blocul opus liceului. Pentru ca fara el, ea nu mai avea de ce sa traiasca. Asa se gandea ea; ca viata e facuta doar din el. Incepu sa planga fara ca macar sa mai realizeze ca ciudatii aia doi mai erau acolo. "Bai Mihai, plange. Ce i-ai facut?". "Nimic frate. Eu cred ca e nebuna". "Las-o ma. Hai sa mergem naibii acasa odata ca te-ai imbatat ca un idiot". "Bai, sunt eu beat, dar asta ori e nebuna ori a fost parasita. Naiba stie."
Andrei, pentru ca asa il chema pe "stalpul negru" se apropie usor de mine:
- Te putem ajuta cu ceva?
- Nu.
- Ne zici si noua ce ai patit?
- Credeti ca imi zic viata unor straini? Beti manga pe deasupra.
- Ia hai Andrei sa mergem. Ca beat manga nu sunt si n-am ajuns sa ma faca idioata asta in ce hal vrea ea. Ca ii dau si doua palme.
- Doar un minut Mihai.
- Bine. Eu o iau inainte.
Andrei se apleca langa mine, in locul in care eram intepenita de cateva ore buna:
- Tu. Daca ti-a murit cineva, imi pare rau. Daca ai fost parasita, inseamna ca tipul e un idiot si nu te merita. Daca ai venit aici pentru ca ai auzit ca de aici mereu se omoara adolescentii cu probleme sa stii ca moartea nu e o rezolvare. Exista oameni care stiu cum sa isi traiasca viata si oameni care o arunca cu piciorul. Nu fi fraiera. Traieste-o! Daca ai nevoie de ceva stii unde ma gasesti.
- Unde te gasesc?
- Ania, sa fim seriosi acum. O fi Mihai beat manga sa nu stie ce a facut, dar e un idiot. Nici nute merita. Nici nu te-a recunoscut. De parca nu stiam de ce am luat-o pe aici. Maine ne vedem la scoala si vorbim mai multe.
Ofta. Da, ii cunostea pe ambii tipi. Mihai, idiotul dupa care plansese acum cateva minute si pe care s-a facut ca nu-l cunoaste pentru ca o durea prea tare sa vada ca el nici macar n-a recunoscut-o si Andrei, colegul lui de camera, un tip pe care nu prea l-a bagat in seama. Pana acum.

Un comentariu:

Să fii sincer.