expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

sâmbătă, decembrie 25

Mi-am dorit prea multe.


Le-am dorit tuturor un Craciun frumos, special, perfect si am uitat sa cer dreptul de a-l avea si eu.

Am uitat sa ma gandesc ca si eu as putea sa merit un Craciun ca toti ceilalti.

Si-au dorit multi pentru mine sa am un Craciun fericit si in ciuda rugamintilor lor, nu am avut. Poate nu si-au dorit indeajuns de mult sa se si indeplineasca.

De ce nu putea sa fie perfect? Inclin, totusi, in ciuda tuturor intamplate, sa cred ca perfectiunea exista si ca doar asteapta sa fie gasita. Ziceam aseara ca am gasit-o in el, dar azi nu mai pot baga mana in foc. "Sa nu bagi mana in foc nici pentru mata" mi-a zis odata cineva destul de destept incat sa ma faca sa-mi dau seama ca are dreptate.

Dar, mi-as dori din tot sufletul sa existe. Sa fie perfectiune acolo unde sunt lacrimi si suspine.

Mi-am dorit, am cerut, am sperat la prea multe si n-au putut sa se intample toate.

Sunt prea egoista si de aceea continui inca sa o fac.

"Trecutul e ceva de care trebuie sa ne aducem aminte cu zambetul pe buze. Nu-l cere inapoi. Spera doar la un viitor mai bun. "

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Să fii sincer.