expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

joi, august 16

O privire.




*
        - Îl vezi? îmi spuse ea sorbind discret din limonada ajunsă la sfârşit.
        - Pe cine? am întrebat-o, tresărind brusc, abia adusă cu picioarele pe pământ de către întrebarea ei neaşteptată.
        - Ce ameţită eşti E.! îmi zise afişând zâmbetul copilăresc care îi trăda vârsta.
        - Pe cine să văd? am întrebat-o analizând încăperea îmbâcsită de fum şi de zgomotul sticlelor ciocnite.

          Mesele erau izinite şi dacă era după mine, singurul lucru bun în acea văgăună erau scaunele impresionant de comfortabile. Băutura era ieftină, iar calitatea ei şi modul în care era servită depăşea cu mult cafenele de fiţă. Poate de aia voia Ange aici, poate pentru că atmosfera era una intimă şi, deşi încăperea tindea să fie mizerabilă, era ceva care te făcea să te simţi bine stând acolo.
         - Pe el, îmi spuse ea făcând un gest scurt şi involuntar din cap.

            M-am uitat la masa din dreapta...întradevăr, era acolo un grup de bărbaţi ceva mai zgomotos decât restul lumii. Atrăgeau atenţia prin multele sticle pe care le ciocneau şi râsetele neîncetate. Dintre toţi, se remarca un tip şaten. Să fi fost trecut cu puţin de 22 de ani. Era tânăr şi plin de viaţă. Se citea asta în ochii sclipitori şi ageri pe care îi deţinea.

             Observându-mă că îl privesc, şi-a îndreptat privirea către mine. Am întors repede capul către Ange şi i-am spus:
       
          - Cel şaten, nu?
          - De unde ai ştiut? îmi spuse ea privind pe furiş în direcţia lui.
          - Nu e greu să îl observi. Nu mă întreba de ce şi cum de ştiu asta, i-am spus luând ultima gură din ceai, dar îmi dă impresia că e exact genul tău.
           - Atunci am să îl abordez, rostise zâmbind ştrengăreşte aşa cum făcea când ştia că trebuia să îşi pună tot ce avea mai bun la înaintare.

       Se ridică, ocoli masa şi se duce glonţ spre cea a lor.
         
           - Bună, am auzit-o rostind tare şi apăsat.

         Bărbaţii se opriră din râs şi o priviră înteresaţi. Pe chipul lor se citea uimirea faptului că nu o observaseră până atunci.
         
            - Bună şi ţie, frumoasă domniţă, îi spuse tipul şaten, zâmbind deasemenea.

          Ceilalţi ciocniră şi începuseră să râdă.

             - Nu râdeţi, le spuse el celorlalţi, făcându-se brusc o tăcere de mormânt. Se uită la ea de parcă ar fi citit-o precum o carte deschisă, se ridică de la masă, le spuse celorlalţi că vine imediat, iar ei îi spuse doar atât:
             - Da, ştiu că voiai să vorbeşti cu mine, pentru că şi eu voiam acelaşi lucru. Ţine minte ziua asta cheri, căci va fi importantă pentru amândoi.

A. nu s-a întors decât peste 15 minute, iar ce mi-a povestit vă voi povesti şi eu la rândul meu, dar altădată.

*(Amintiri)

E.

"Cine a iubit vreodată cu o dragoste care să nu fie la prima vedere?"


6 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Dar trebuie să fi iubit şi la prima vedere :)

      Ștergere
  2. 1.APROPO DE POSTAREA ANTERIOARA: numai cand chiar iubesti poti sa si urasti, iar daca inca nu esti indiferenta ... asta e semn rau, deci inca te mai doare, dar si un semn bun, deci fi mandra ca ai iubit asa cum putini stiu a iubi!
    2.APROPO DE POSTAREA ASTA: nu am crezut si nici nu cred in povestea unui sex ocazional, nici macar ca o refulare! dar cred in dragoste la prima vedere (chiar daca vederea nu e tocmai clara ... uneori!)
    3.nu judec si nu detin adevarul absolut si uneori mai reactionez la ce scriu unii cu sufletul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1. Sunt mândră, mai ales acum, când am găsit puterea să iubesc din nou.
      2. Nu ai idee cât mă bucur când aflu că sunt persoane care mai cred, la fel ca mine, în dragoste la prima vedere. E un sentiment plăcut.
      3. Nu pot decât să îţi mulţumesc că ai fost sincer. Apreciez asta enorm!

      Ștergere
  3. "numai cand chiar iubesti poti sa si urasti"

    ura si dragostea n-au nimic in comun. urasti cand dragostea lipseste, caci ura e absenta dragostei.

    RăspundețiȘtergere

Să fii sincer.