expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

duminică, iunie 30

Să curgă dor.




Sufletul meu ştie, ştie şi al tău, că au fost despărţite  fără voia lor. Sunt povară grea pentru fiecare dintre noi. Pe-al meu nu mi-l pot stăpâni. E peste puterile mele. De aceea l-am îngropat. Nu-i spun 'adio' cum nu şi-au spus nici ele, nici noi, la despărţire. 'Adio' înseamnă etern. Aşa, poate, deşi nu am să te caut; nu pentru că nu aş ştii unde să te găsesc, ci pentru că nu vrei să o fac; ne-om mai întâlni Suflet Rătăcit. Probabil îţi voi trimite veşti cu gândul, e rapid şi sigur, asumându-mi riscul că informaţia se poate pierde pe parcursul călătoriei. Poate iubirea mea pentru tine se va diviniza, iar trupurile noastre voi fi ofrandă adusă amintirilor. Regret, însă, sărutul. Îmi ard buzele de dor şi le muşc cu credința că sângele va topi pe ele iluzii dulci. Sunt crude, ştiu, dar hrănesc speranţă.

"Uneori, îmi lipseşti."
A.

2 comentarii:

  1. sper că nu mă pripesc spunând că iubesc acest blog. sper că nu mă grăbesc să spun că am început să te citesc și după câteva minute am început să plâng.
    sper că nu sunt indecent când spun că e cel mai mișto blog pe care l-am citit.
    și eu sunt blogger..unul în devenire. treci pe la blogul meu, spune-mi și tu ce crezi despre el în câteva cuvinte..am un vis..să fiu și eu blogger.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragul meu, încep prin a-mi cere scuze pentru întârzierea cu care ţi-am răspuns la comentariu. Nu mi-a permis timpul nu să nu îţi aprob comentariul, ci să nu o fac până nu mi-aş fi aruncat un ochi pe blogul tău. Scrii bine, frumos, din suflet. Nu am putut însă să nu observ uşoara tendinţă spre pesimism pe care o ai. Nu e benefică. Îţi spun sincer pentru că am avut-o şi eu cândva. Tu continuă să citeşti mult şi de calitate, să te documentezi, să te cultivi ca om. Doar aşa poti face ca vocabularul tău să sporească, să treacă de la cuvinte precum "mişto" la "încântător", iar acesta nu e decât un exemplu concret. Mi-ai cerut să îţi spun câteva cuvinte, iar ele se află chiar în acest comentariu. Promit să revin pe blogul tău cu comentarii, să te citesc cu atenţie şi să-ţi spun ceea ce cred şi simt. Nu sunt un blogger, nu am fost niciodată în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu am stat să citesc câte bloguri mi-aş fi dorit, să dau tot ce pot în acest domeniu. Iubesc în schimb să scriu. Consider aceasta ca fiind evadarea mea. Concluzionz aducându-ţi sincere mulţumiri pentru comentariul pe care mi l-ai dat. M-a atins cu adevărat.

      Ștergere

Să fii sincer.