expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

miercuri, septembrie 7

Înainte de prima întâlnire.



E ora saşe şi eu sunt încă în lenjerie intimă. Pe pat, întinse haine peste haine de orice fel. Cu ce se poate îmbrăca o femeie la o primă şi oficială întâlnire? Mă gândesc că ar fi fost bine dacă aş mai fi fost vreodată la vreo întâlnire oficială şi nu la întâlniri prin fast-fooduri şi cafenele.
- Ia zi-mi drăguţo eşti gata?
- Ellen, nu sunt nici pe departe gata. Din niciun punct de vedere. Adică dacă m-aş îmbrăca într-o rochie neagră, dar ar considera-o prea elegantă? Blugi? Blugii sunt prea obişnuiţi. Nu am idee, dă-mi ceva, zi-mi ceva, explodez.
- Respiră Ange, unu, doi, unu..
- Bien bien m-am prins şi acum?
- Mizează pe rochia neagră.
- Da, dar..
- Fără dar. Ahh sau nuu. Rochia turcoaz, cum am putut uita?!
- Nu e stridentă?
- Stridentă pentru restaurant? Contrairement* (*dimpotrivă).
- Dacă tu zici..şi poate o fac sa pară mai lejeră cu balerini şi eşarfă..
- Perfectement Ange.
- Iar strigi limba.
- Ei şi? Doar nu stau să vorbesc mereu corect. Deci s-a rezolvat. Fugi şi aranjează-te, fard nu prea strident, cât să-ţi pună ochii ăia frumoşi în evidenţă şi părul lăsat lejer. Şi ţine-ţi telefonul pe aproape că o să te mai sun într-o oră când sper că vei fi gata.
- Pa Ellen, merci pentru tot.
- Oricând Ange.

Arunc telefonul pestre grămada de rufe şi îmi iau din dulap rochia turcoaz. Mă uit la ea, mhm, drăguţă şi simplă. Îmi caut balerinii negri şi eşarfa galbenă. Le găsesc dupa zece minute, pentru că la mine în casă nu poţi găsi nimic ca deobicei. Primesc mesaj "Abia aştept. C." Zâmbesc şi îi răspund scurt "Moi aussi" Fug în oglindă, mă privesc, aşa ciufulită şi nemachiată şi nu mă recunosc. Sunt frumoasă şi eman fericire. Şi nu e din cauza pantofilor pe care mi i-am luat azi de la reduceri, e din cauza lui că mă face să mă simt aşa. Poate chiar o să iasă ceva..

La 7 şi 20 sunt gata. Ellen nu m-a mai sunat. Probabil a uitat, că aşa e ea mereu, uitucă. Mă ridic după fotoliu şi mă duc pentru a 1000 oară în oglindă. Am părul făcut în bucle lejere, eşarfa galbenă asortată cu agrafa din păr, rochia turcoaz şi balerinii negri, tipic franţuzeşti. Îmi iau poşeta preferată, aplic pentru ultima oară rimelul şi rujul nude şi mă pun iar pe fotoliu. 7:27 şi încă nu a ajuns.

- Imediatt vin! Fug până la uşă, trag repede aer în piept şi îi deschid. Îl primesc şi rămân şocată cât poate fi de superb. Părul şaten pieptănat îngrijit, barba rasă, ochii căprui şi costumul gri perlat. Se uită şi el..
- Angelle! Dumezeule, arăţi superb! Extraordinar, magnifique, nu mai am cuvinte.
Roşesc ca pe vremea adolescenţei când mi se făcea un compliment, îl sărut uşor şi îi spun:
- Merci beaucoup. Şi tu arăţi la fel.
Întinde florile aduse, lăcrămioare şi trandafiri.
- Pentru tine draga mea..
- Mulţumesc, dar..
- Fără dar..ia-ţi haina şi hai să mergem.
Mi-am luat haina, l-am luat de mână şi am pornit spre maşina lui. Prima mea întâlnire? A fost ca un vis, un vis de care-mi voi aminti mereu.


"Doar dacă ne amintim, putem înţelege."
A.

(Amintiri)

11 comentarii:

  1. n-ai mai scris demult :> ma bucur ca esti fericita :)

    RăspundețiȘtergere
  2. *Foxxi A.: multumesc mult de tott! :d

    RăspundețiȘtergere
  3. *Un suflet inocent..:stiu ca n-am mai scris, dar mi-as dori sa ma tin si sa postez mai des. Si nu stiu cat de fericita pot fi..dar toate trec. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi place, insa nu-s de acord cu citatul de jos... Eu zic ca amintindu-ti, nu mai intelegi nimic.

    RăspundețiȘtergere
  5. atat de romantic ... as vrea si eu :((

    RăspundețiȘtergere
  6. *Suflet de curva: eu cand am dat peste el i-am dat crezare. Mi-am dat seama ca daca te intorci uneori in trecut poti intelege mai usor unele lucruri care ti s-au intamplat. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. eu cred k un pas in trecut ...de multe ori ne ajuta sa apreciem prezentul

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim: sau ne face sa il uram si sa ne dorim sa ne intoarcem acolo unde era bine..

    RăspundețiȘtergere

Să fii sincer.