Nu stiu cine sunt. Si nu stiu cine am vrut sa fiu sau cine am fost.
Nu ma si
mt bine. Ma simt excelent. Si totusi, nu ma simt cu nimic mai special decat ieri, nu ma simt mai vie, ma simt mai rau. Ma simt
mai inumana. Nu mai pot indura. Nici macar nu stiu ce e bine. Nici macar nu stiu ce vreau. Nu stiu nimic. Nu am fost nimic. Nu vreau nimic. Ba da
. Vreau sa ma lasati in pace.Vreau sa fiu asa cum vreau eu. Vreau sa plec. Sa dispar. Sa uit de toti. Sa ma exilati singura undeva si sa ascult doar muzica. Mi-as dori multe si nu mai vreau pentru ca oricum stiu ca nu s-ar intampla. Acum
vreau un singur lucru, un singur lucru dupa care tanjesc, dupa singurate. Dupa muzica si singurate. Dupa liniste. Vreau sa respir aer proaspat, sa cad in iarba si sa ascult muzica. Atat! Vreau sa uit. Vreau sa VA uit. Cica cine m-a suparat asa tare. Nu m-a suparat oameni buni nimeni. Sunt ok. Sunt bine. Sunt mereu bine nu? Asa am fost invatata sa zic. Ca ma simt bine, ca voi trece peste toate si tot felul de prostii din astea. Si asa si fac. Daca m-as milogi tot degeaba ca mi-as face rau. In
concluzie, dar nu, ca inca nu inchei, nu, nu sunt bine. Nu sunt deloc bine. Sunt o stafie din aia care umblaaa prin zi si noapte.
Pe care o v
ezi doar la fenomene stranii. Si ce dac
a?De aia nu mai pot eu. Asadar, daca esti undeva singur si asculti muzica si te uiti la stele sa te gandesti ca as vrea si eu sa fiu acolo, sa te gandesti ca mi-as dori si eu sa am peisajul tau si ca momentan nu-l am.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Să fii sincer.