expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

joi, mai 17

Naiva.


*
Nu pot să te iert. Pentru asta trebuie să am conştiinţa curată, iar a mea e departe de orice. Nu pot să mă iert pe mine pentru că am fost naivă şi am crezut în tine. Nu pot.

Afară e urât. Deşi e aproape vară, ultimele două zile mi s-au părut de primavară tristă. Mi s-a părut că încet încet anotimpul meu de suflet îşi ia rămas bun. 

Astăzi m-am trezit cu greu din pat şi m-am deplasat până în uşă, ca apoi să mă întind acolo pe jos şi să fumez în voie, uitându-mă spre tavan. Am rămas aşa o bună bucată de vreme şi nu m-am gândit decât la mine şi la ceea ce merit eu.

Mi-am dat seama că merit să fiu fericită, că merit să înţeleg că timpul le poate rezolva pe toate şi că la un moment dat, va fi bine. 

Până atunci, voi arunca naiva într-un colţ şi îi voi pune lacăt, ca să ştiu sigur că nu va mai ieşi de acolo prea curând. Nu de alta, dar nu a făcut decât să mă înveţe lecţii grele care s-au lăsat pricepute doar prin durere.

M-am ridicat şi m-am dus la duş. Mă voi întâlni cu E., care mă va binedispune din prima clipă în care o voi zări. Deja mi-e dor de ea.

*


Ange.

"Sper că există un iad şi pentru cei buni."





7 comentarii:

  1. O postare mai optimista. Imi plac gandurile tale astazi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut. Acum poti castiga bani cu blogul tau foarte simplu si foarte usor punand doar un banner pe blogul tau. Pentru mai multe detalii intra pe www.light-blog.in/?p=590

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi place mult poza pe care ai aleso :) foarte artistica

    RăspundețiȘtergere

Să fii sincer.